luni, 8 aprilie 2019

Glume cu religie

M-a căutat o prietenă să-mi spună să nu mai postez pe fb glume cu religie, că sunt unii care cred şi poate îi jignesc. Am rămas surprins. Nu o să zic acuna că sunt glume nevinovate faţă de ce fac alţii, nu o să mă scuz, nu o să o dau în libertatea de exprimare, nu o să mă apăr în niciun fel. Dar ceva tot o să zic. Când eram copil, bunică-mea visa să mă facă popă. Aşa că prima dată când am citit biblia a fost în vacanţa dintre clasa a doua şi a treia, iar a doua oară a fost în vacanţa de iarnă dintr-a treia. După care m-am lăsat păgubaş pe linia asta, că aveam suficient discernământ încât să disting diferenţa dintre un basm şi o vrăjeală. Te prinzi chiar de la început, pe cărţile cu basme scrie de obicei basme, pe biblie nu scrie luaţi-mă în serios, dar cam asta se zice. Nu, mulţumesc.

Acuma, când eram acasă la Focşani, ne jucam prin curtea unei biserici din cartier. În timpul unei slujbe de duminică, m-am urcat în turla bisericii. Ce să vezi, acolo era plin de reviste legionare de prin anii 30. Cum mie îmi plăcea să citesc, m-am apucat de citit şi nu m-am oprit, de fiecare dată când era deschisă biserica mă strecuram acolo şi citeam. Era pe vremea comuniştilor, erau materiale interzise şi totuşi eu la 10 ani eram legionar convins. Fără partea cu religia, doar cu partea cu omorât evrei etc. De ce erau alea acolo? Ele aparţineau unui popă bătrân, care când stau să mă gândesc nu avea ce căuta acolo dacă nu ar fi bătut palma cu securitatea şi care rămăsese legionar şi după 50 ani şi le dădea lecţii de viaţă altora.

În fine, popa bătrăn se duce în rai să omoare evrei cu ceilalţi legionari ai lui şi vine unul tânăr. Eu rămân legionar, vine liceul, Cioran, căcat, vă daţi seama. Astăzi, când mai văd câte un  citat din Cioran, îmi dau seama ce prost eram atunci. Dar să revenim la popi. Vine ăsta tânăr, treaba merge, era chiar simpatic, uneori chiar am stat la slujbă. M-a luat o dată cu blăndeţe şi mi-a zis că nu se stă cu mâinile la spate în biserică. Ieftin. A propos de creştinism hardcore, bunică-mea (distinsă pentru credinţă cu icoane de la toţi popii cu care a avut de-a face) s-a certat cu toate babele din toate bisericile că nu se pun în genunchi când crede ea că trebuie să se pună în genunchi.

Aşa. Deci, popa ăsta, cum să vă spun, cu el amanta nu a fost la fel de blândă cu el cât a fost el cu mine. Femeia a intrat în biserică în mijlocul slujbei de duminică şi le-a zis enoriaşilor cine este şi că are trei copii cu el. Nu, nu cred că era legionar. Mai târziu aveam să devenim colegi de facultate. Şi a propos de facultate, înainte să ajung acolo credeam că cei mai nebuni băieţi sunt studenţii de la politehnică şi cele mai curve fete sunt la medicină. Nu e adevărat. Cel puţin în privinţa băieţilor. În privinţa fetelor rămâne valabil şi cred că există o explicaţie: aşa cum e mai uşor să ucizi dacă eşti obişnuit cu armele, e mai uşor să te fuţi cu toţi dacă eşti obişnuită cu corpul omenesc. Dar ăsta nu a fost niciodată un lucru rău. Sexul e un lucru bun.

Când am ajuns la facultate m-am răzgândit rapid, nu ăia de la politehnică erau cei mai nebuni. Cei mai nebuni erau ăia de la conservator, lăutarii, că vedeam ce fac, că stăteam cu ei în cămin. Greşit. Iau legătura cu văru, personaj fabulos, care era la teologie şi încep să o ard cu gaşca lui de colegi. Ei, ăia erau cei mai demenţi.Bătă cu sticle în cap, gangbanguri, hoţii, ce vrei tu. În liceul teologic sportul lor preferat era baba oarba în pula goală. Recent, s-au reunit. M-au sunat în miez de noapte să-mi spună să le fac rost de nişte cocaină mai ieftină, că ce-i aici, Monte Carlo?

Ce am spus mai conţine şi vreo două păreri. Restul sunt fapte. Reale. Nu sunt miştouri, nu sunt glumiţe cum mai fac eu pe facebook. Sunt unii care fac pe durii şi când se apropie moartea se roagă non-stop şi devin brusc credincioşi şi işi aduc aminte că la un moment dat au fost botezaţi. Dacă mă întrebi pe mine, nu o să răspund ca Olivia Steer când e întrebată dacă s-a vaccinat. Eu sunt undeva între ateu şi agnostic, nu ştiu sigur. Dar măcar recunosc.Şi da, fac mişto şi de credincioşi, şi de necredincioşi, mai ales că am observat că lucrurile astea se pot schimba mereu. Dar eu măcar fac mişto, nu îmi bat joc, aşa cum fac cei din exemplele de mai sus.