Am un tovarăș - se știe el (bine, nu se știe, că nu stă pe net), care procedează în felul următor: se duce la piață în Arad, la el, și întreabă:

- Ce aveți?

- Tot!

-  Bun. Dați-mi tot.

Și alea îi dau tot și el azvârle acel tot în ceaun și la urmă îi zice mâncare. Bă, eu nu pot să fac față la așa ceva. Cred în feluri de mâncare, trebuie să le iei pe rând, trebuie să faci ceva, nu merge așa. Sau sunt eu nebun?