Prea mulţi morţi

Hei (am înlocuit numele), am auzit ce s-a întâmplat şi îmi pare enorm de rău. Pentru mine e o pierdere personală, mai ales că şi eu am pierdut un părinte. Dacă aş fi putut să fac ceva să nu se ajungă aici aş fi făcut. Eu şi cu familia mea suntem cu gândul la voi şi vă vom rămâne prieteni pentru totdeauna. Dacă vreodată vom putea face ceva pentru tine şi ai tăi trebuie doar să întrebi. Sincere condoleanţe şi putere multă! Aşa a sunat unul dintre ultimele mele mesaje pe fb pentru altcineva.

Băi, mă simt ca pe front. Sunt înconjurat de morţi. Am avut 3 într-o săptămână. Prima dată a murit mama şefului. Bineînţeles că asta a dat peste cap tot în firmă. Dar asta era de aşteptat, toţi ştiam că trece printr-o suferinţă gravă şi nemiloasă. Sincer, m-a durut, dă-i în pula mea de bani, nu e ok şi nu e plăcut să treacă nimeni prin asta. După care mă caută băieţii de a asociaţia de arheologie unde cică o să fiu PR să încep mai deveme.

Trebuia să scriu un necrolog, respectiv, al profesorului care se ocupa de proiectul lor. Superdărâmaţi. Deja îi încurajam şi pe ăia, şi pe ăilalţi. Ba chiar îmi permiteam glume. Până ieri sau când a fost. A murit cea mai bună prietenă a maică-mii care era mai mult de atât, că am resimţit-o personal. Chestia cu care am început e ceea ce i-am scris fetei ei. La care mă sună o prietenă. În timp ce mă gândeam ce scriu în necrolog şi ce îi mai zic fiicei.

Plângând în hohote, prietena mea, veche, din liceu, îmi spune că viaţa ei e distrusă, că are o scurgere la calorifer. Zic pe bune, frate, stai să îţi zic eu, iar ea spune nu, tu nu înţelegi, caloriferul meu nu mai merge. Spun îmi bag pula în caloriferul tău, tu nu înţelegi că eu am 3 morţi? Nu a înţeles. După care sună alt prieten, că de ce nu îi scoală pula fosta amantă şi i-o scoală actuala. Îi zic stai, că uite, am 3 decese într-o săptămână, iar el zice ok, dar hai să vorbim despre mine. După care mă sună iar ea, cât v orbeam cu el. După care mă sună iar el cât vorbeam cu ea. O să îi las să vorbească între ei.