Străvechea artă a înghiţiturilor mici (LXXXII)

E superb. E momentul ăla când nu mai ţii minte dacă ţi-ai luat pastila de seară, ai uitat unde ai lista, ai uitat tot, dar ştii că dacă nu ţi-o iei cu siguranţă e ceva naşpa, pe de altă parte dacă iei una în plus scrie în ce o fi ăla din cutie că trebuie să îţi contactezi doctorul, dar nu scrie acolo şi numărul de  telefon al doctorului, în pula mea. Sper să ne auzim curând.

Străvechea artă a înghiţiturilor mici (LXXXI)

Şi se privi în oglindă şi-şi spuse:
- Eşti bătrână, fă! Ai 38 ani şi-ai făcut ce? N-ai un bărbat, n-ai un copil, ce-ai făcut? Doar ai tras ca vaca-n jug şi ţi-ai bătut joc când scăpai de la muncă? Sper că eşti mândră, ce să zic. Şi nici măcar n-ai reuşit să ajungi mai puţin destrăbălată decât acum 22 ani, când tot la tine mă uitam şi îţi promiteam că pe vremea asta o să avem copii în clasa a opta.

Străvechea artă a înghiţiturilor mici (LXXX)

Azi am văzut o fată tulburător de frumoasă. Prima dată am remarcat o pereche de blugi care stăteau foarte mişto pe un trup subţire şi un abdomen neobişnuit de plat chiar şi pentru standardele mele. După care s-a întors şi m-a privit cu o faţă din aia de Wynona Rider sau cum s-o fi scriind, oricum, de actriţă de Hollywood, tipul despre care nu am zis niciodată că îmi place, dar, de fapt, îmi place, cu ochelari de soare ca şi mine şi cu nişte gesturi de om mai high ca mine. A fost mişto. A fost atât de mişto încât m-a făcut să mă gândesc dacă aş zice da în cazul în care vrea să-şi înşele amantul cu mine.

Pare că m-am dus cam departe, dar am fost întrebat aseară fix asta, dacă aş fute-o pe o tipă mişto care are deja şi prieten, şi amant. Răspunsul este mereu nu. Sincer. Prefer o labă. Laba este cea mai lipsită de complicaţii formă de sex pe care o ştiu eu. Acuma, da, e adevărat, depinde şi cine ţi-o face. (E valabil pentru toate formele de masturbare, fetelor.) Dar să presupunem că ţi-o faci tu. Tu cu tine. Păi, nu e mai simplu aşa pentru toată lumea? Ţi-o faci tu cu mâna ta, cum vrei tu, nu trebuie să fii altruist şi mai ales nu trebuie să o suni a doua zi.

Răspunsul rămâne nu. Dar m-a făcut să mă gândesc la scenariul ăsta, atât de frumoasă era.

Antireclama zilei: păduchi

Tot văd o reclamă la soluţii împotriva păduchilor de cap. Mi se pare discriminatoriu. Mi se pare discriminatoriu pentru păduchii de cap că ei se numesc doar aşa, păduchi de cap, în timp ce păduchii de pulă sunt cunoscuţi şi ca lăţei, şi ca maşinuţe.

Maşina

Ora de desen, clasa a şasea, prezenţa.
- Doamna, vedeţi că lipseşte colega X, a călcat-o maşina!
- Vai de mine!
- Da, doamna, a călcat-o pe trecerea de pietoni şi era şi verde!
- Păi, fiţi şi voi atenţi, chiar dacă e verde, asiguraţi-vă înainte să treceţi.
- Doamna, dumneavoastră aveţi maşină?
- Nu. Hai să trecem la lecţie.
Şi trec la lecţie şi dracii de copchii vorbesc în oră, iar la urmă un grup mai tupeist vine şi îi spune:
- Doamna, am înţeles, nu aveţi maşină. Lăsaţi că până data următoare vă desenăm noi una. Vine data următoare. Elevii se prezintă cu un desen cam dark, aşa, cu o maşină mai mult ascunsă printr-un desiş, aproape camuflată.
- Dar de ce... Care-i povestea maşinii ăsteia, de ce e aşa în întuneric?
- Este o maşină furată şi a stat mai mult timp ascunsă.
- Păi, voi îmi daţi maşini furate? Asta e ilegal.
- Doamna, aţi întrebat care-i povestea maşinii, noi v-am spus-o!

Străvechea artă a îngihiţiturilor mici (LXXIX)

Cristean, asta e, ai ajuns ca Ucraina. Ce faci, mai lupţi sau te predai cui ştii sigur că măcar va fi nemulţumită de tine de acum încolo?