9 lei

- Trei legături de pătrunjel și un kil de roșii, vă rog.
- 9 lei. Îți pun 4 de pătrunjel și unu de roșii, să fie 10?
- Nu.
- Îți pun 3 de pătrunjel și roșii de 7, să fie 10?
- Nu.
Dacă privirile puteau să ucidă, eram de juma' de oră răstignit cu capu-n jos, ca Sfântul Apostol Andrei. Și eu, și prietenul meu, Lupul Alb. De Pavel Coruț.
- Păi, de ce?
-????
-????
- Că nu vreau eu. M-am săturat să mi se strice-n frigider chestiile de-un leu luate în plus.
- Păi, da, mamaie, un leu de la mine, un leu de colo, mai faci o economie, mai faci o cutare...
În capul meu rula o bandă. "Mai faci o economie, eu sunt o mahalagioaică din București care n-a văzut în viața ei o roșie crescând, dar m-au ales ăștia să vând eu în piață, că am fața de țărancă, mai țărancă decât țiganii de la care cumpărăm noi marfa. Sunt din București din tată-n fiu. Bine, m-am născut în comuna Militari, care a devenit cartierul Militari când ne-a mutat Ceaușescu la bloc, mânca-i-aș pula lui, că ne-a scos din cocioabe și ne-a băgat la 3 camere în 50 de metri pătrați, s-avem ce vinde cu 120.000 de euro la proștii ăștia care vin la facultate din Moldova și rămân aici și fac mizerie și ne iau locurile de muncă. Marcel are liceul și e dăcât barman, păi, e posibil??? Revenind. Deci, io sunt o bucureșteancă, că m-am născut la țară, dar n-am cultivat nimic, niciodată. Totuși, îmi e dor câteodată de căsuța mea. Când mă uit la câinii vagabonzi, parcă îi recunosc p-ăia de i-am lăsat noi de izbeliște pă străzi când ne-am mutat la bloc."
*Ca să nu vă obosiți voi căutând morala paragrafului de mai sus sau să mă înjurați că sunt frustrat că nu-s din București, vă ajut eu: așa se aude când vorbești despre un om fără să-l cunoști.
**Era, totuși, ceva la ea care m-a făcut să mă gândesc că monologul de mai sus e perfect posibil în cazul mamaiei respective.
- ... până la urmă, un leu e o pâine, mamaie.
20 de metri mai încolo:
- Bună seara, o cutie de Dicarbocalm, vă rog.
- Bună seara. 9 lei.