Ai o ţigară?

Deci, eu m-am săturat. M-am săturat de lume care o duce prost şi cere ţigări pe străzi. Ştiţi ceva? Eu n-am cerut niciodată în viaţa mea nici unui necunoscut o ţigară pe stradă. Dar pe asta vreau să o fac. Vreau să fac un experiment. Să văd cum reacţionează lumea. Într-o zi, am să iau un pachet de ţigări şi am să ies pe stradă. Şi am să abordez lumea la modul "Nu te supăra, vrei cumva o ţigară?" Şi să-l sau să o servesc cu o ţigară. Dunhill alb. Fără să mă îmbrac în fată de la Dunhill.

Greva medicilor

Da, greva medicilor care vroiau şi ei nişte bani în plus şi mai erau şi supăraţi c-a rămas mita ilegală se pare că nu mai are loc, că are grijă ponta de ei şi le mai aruncă o sută de lei, ca ceauşescu. Mă distrează întotdeauna când nişte categorii de slujbaşi din ăştia, precum medicii sau profesorii încep cu şantaje şi-şi aduc ei aminte ce importanţi sunt şi că n-au de niciunele să-şi facă meseria şi să ne ajute pe noi. Cum ne ajută? Depinde pe cine întrebi. Dar întrebarea mea pentru medicii care s-au supărat că n-au voie şpagă şi că au salariul mic este următoarea: ei înainte să dea la facultatea de medicină ce ştiau despre medici? Că unii vorbesc despre problemele medicilor de parcă au căzut din lună direct în halat sau le-a stat cineva cu pistolul la cap să se facă doctori. A, staţi, de fapt, am uitat că doctorii ne cred pe toţi proşti, că ei au făcut mai multă facultate ca alţii şi pentru asta probabil că merită salarii mai mari. Sau poate că au făcut mai multă facultate ca alţii şi pentru asta alţii ar trebui să aibă salarii mai mici ca ei. Dar am să-i şi ajut cu o informaţie pe medici, că se ştie că sămoreu e un loc educativ. Ştiţi de ce n-aveţi salarii mai mari, domnilor medici? Pentru că nu crede nimeni că nu aveţi bani.

Străvechea artă a înghiţiturilor mici (LV)

Prin liceu, circula superstiţia aia cu dragostea şi ora exactă. Dacă te uitai la fix la ceas, te iubea, era cu potriveli, ora x era litera y, ştiţi voi. Mă întreb câtă lume pe vremea aia făcea ca mine şi aştepta nuş ce oră în fiecare zi.

https://www.youtube.com/watch?v=lUv-4dNX6Jw

Vaslui

Îmi explică un fraier sociolog cu faţă de virgin că uite, dacă ne uităm, sunt 8 procente violuri în Ardeal şi 16 procente şi ştiţi, nu că generalizăm, dar... Păi, clar că nu generalizăm, că dacă o făceam eu ca să explic de ce sunt mai puţine violuri în Ardeal se supărau ardelencele pe mine.

Cum am fost io primu (I)

Da, am ajuns la de-astea, că mi le amintesc cam rar, le bag aici, să nu le uit când oi fi ramolit de tot. Nu, nu încep cu aia cu bicicleta. Era prin '97 şi plecat-am vreo 6 băieţi din Focşangeles să dăm examen la Drept, la o particuleră din Ieş. Era pe vremea când apăruse moda asta cu particularele, toţi făceau, adică toţi deschideau particulare din astea şi toţi boii se înscriau. Aşa că, de ce noi nu? De fapt, fiecare avea motivele lui ca să fie acolo. Unii aveau părinţii bani şi făceau facultatea la mişto, alţii care vroiau să scape de armată, alţii care ştiau că vor să o facă, dar nu ştiau din ce or să trăiască în facultate şi io.

Am ajuns acolo, ne-am înscris la examen, după care, fiecare după posibilităţi cu cazarea, că împreună am stat doar pe tren. A, şi la examen. Am stat seara cu ăştia la beri, după care ăia care-şi permiteau s-au retras la hotel, iar eu şi unul dintre ăia care nu ştiau ne-am retras să dormim în cămine de studente din Copou pe o sticlă de doi litri de vin de Vrancea dată la paznic. Acolo am văzut ce mai oribil veceu din viaţa mea. Da, cu tampoane pline de sânge aruncate pe jos şi cu veceu cu vârf. Nu ştiu de unde erau fetele alea. Dar Dumnezeu să le ajute. Dar am dormit şi aia a fost.

După care, a doua zi, iar. Iar facultate (că era examen), iar mâncat, iar beri, iar ei hotel, iar noi cămin, iar noi veceu. A treia zi, la rezultate. Deci, ele erau aşa: primul luat, ultimul luat şi primul picat de pe listă erau din Focşani. Eu, cunoscut în anturajul meu pentru optimismul molipsitor (anturajul meu se strânge de obicei prin barul Dance din centrul oraşului), m-am căutat prima dată la picaţi. Până când s-a întors către mine colegul de cameră de cămin de femei din Iaşi, care era mai înalt şi vedea mai bine şi mi-a spus schimbat la faţă "bă, eşti nebun, ai luat primu!". Ţin minte că nu m-am simţit cine ştie cum. Rămăsesem mai surprins de reacţia lui decât de rezultat. Parcă îi schimbasem ceva în universul interior.

Dar am luat primul degeaba, şi aşa o să ajungem şi la explicaţia faptului că cică umbla ăla, primul picat, să mă bată, că-l luau în armată (ăia picaţi nu intrau automat în toamnă, cum credea el). A propos de motivele de care vorbeam mai sus, s-a dovedit până la urmă că eu crezusem în mod eronat că poţi să rămâi înscris şi admis şi la aia şi să dai şi la stat. Aşa că uite cum le-am oferit doamnelor secretare o premieră:
- Bună ziua, am venit să iau şi eu diploma de Bac.
- Aţi picat?
- Am luat, dar am înţeles că nu pot să plec cu diploma de Bac să mă înscriu în altă parte că pierd locul de aici. Aşa că mă retrag.
- De ce, ce vreţi să faceţi?
- Altă facultate.
- Bine. Numele?
- Aşa şi pe dincolo.
- ... Dar ştiţi că aţi luat primul, nu? Şi vă retrageţi?!
- Da.
- Bine, cum ştiţi dumneavoastră...
Bineînţeles că în partea ailaltă nu am luat. Anul următor luam la o altă parti, din Bucureşti. Era ceva mai multă concurenţă. Am luat al treilea. Tot cam degeaba, deşi p-asta am terminat-o. Printre ultimii.