Că tot povestea cineva de un gabor foarte dur cu care dădeai examenul de permis în oraşul meu de baştină: având în vedere că suntem cam de aceeaşi vârstă, cred că tot cu el am dat şi eu, că şi despre al meu vorbea lumea la fel. Şi chiar era dur. Din 10 inşi de pe maşina pe care am făcut eu şcoala, o Dacia Solenza sau ceva gen, doar 2 am luat permisul: eu şi o tipă care dădea a doua oară. Sincer, eu eram cel mai prost şofer dintre toţi. Aveam nişte colegi, mai mult femei, care-şi permiteau, luau ore în plus, chestii din astea, cu mine pe instructor îl durea la instalaţie. La orele de traseu,. în loc să îmi predea şoferie, bârfeam gagicile de pe trotuar şi vânam fazani cu maşina. Nu glumesc. La prima lecţie, am ieşit din oraş, am mers printr-un lan de rapiţă şi ne-a sărit în faţă pe stradă un fazan şi eu am pus frână în timp ce instructorul urla DĂ-I!!!

Aveam emoţii la examen. Nu mă simţeam pregătit şi vedeam ce făceau ăia de dinaintea mea. A ăcut una o parcare laterală de s-a oprit în mijlocul unui parc până să apuce poliţistul să-i pună frână. Dar s-a întâmplat ceva: instructorul m-a luat într-o bodegâ până să vină rândul meu şi a comandat 200 ml vodcă - 100 pentru mine, 100 pentru el. M-am uitat la el ca la un nebun. Cum să stau cu zbirul ăla în dreapta mea fix în examen, eu băut? Dar el m-a încurajat, ia, cutare, e ok. Şi a fost, am menţionat mai sus rezultatul. Acuma, eu fusesem ultimul examinat, am mers şi am lăsat maşina în parcare, iar intructorul probabil că făcuse chestia aia cu vodca aproape cu toţi elevii lui, că a plecat să predea maşina aşa: el întins pe scaunele din faţă, cu uşa din dreapta deschisă, că era înalt, manevrând volanul şi pedalele cu mâinile. Eram ultima lui serie, găsise el un contract în Spania şi pleca. Dar mi-a lăsat o lecţie: vodca bună nu miroase.