Pistolul

 Hai, că le-am zis colegilor mei o fază și se uitau cam ciudat la mine, drept urmare, o spun și aici: prima dată când am ținut un pistol în mână aveam vreo 5-6 ani. Și privirea lor a fost la modul "hai, mă, aveai tu pistol la 6 ani, ne crezi proști?" Nu, n-aveam. Dar bătrânu' avea din când în când. Că era ofițer în armată. Și m-am trezit cu el într-o zi acasă, eu venit din clasa I cu cheia de gât, el fugit un pic din gardă, echipat complet, că na... Deși era ofițer de serviciu și putea oricând să le spună la ăia de la popota unității să-i aducă o friptură sau ceva, și-a amintit el că făcuse nevastă-sa făcuse o ciorbă bună de dimineață și el de aia avea chef. 

Își punea la încălzit și zice:

-Tu vrei?

-Ăăă, nu.

-Bine.

Și scoate pistolul din toc, îi dă jos încărcătorul, verifică să nu fie glonț pe țeavă și mi-l întinde:

-Poftim. Joacă-te cu ăsta.

Acum, copchil fiind, te visezi supererou, lupți tu cu băieții răi, faci, dregi, bineînțeles, eu aveam un pistol, dar nu puteam să împușc pe nimeni, că nu aveam gloanțe, ele erau pe masă, cel mult puteam să încerc să bat pe cineva cu el.

-Da, tată, hai să... HĂI!

De când l-am luat în mână, s-a dus pistolul în jos cu tot cu mine, echer m-a făcut. Băi, era atât de greu... mă chinuiam să-l ridic să țintesc cu el. Gol, descărcat. Pfuai. De-asta, când am pus mâna mai la bătrânețe pe un Glock într-un poligon am zis mamă, ce jucărie, cu asta chiar poți să tragi cu o mână. Dar în rest, nu prea-i mai cred p-ăia din filme care trag ei cu 2 arme odată.