2002

 2002

-Oau, ce mai faci, dragă, nu te-am mai văzut de nu ştiu când, ce coincidenţă, să fim amândoi acasă fix când a început vacanţa, nu eşti şi tu pe la o mare, pe la o munte?

-Heeei, ce bine-mi pare să te văd, dă să te îmbrăţişez.  Nu, niciun plan vacanţa asta. Pur şi simplu am venit acasă. Sor'mea mijlocie pleacă la dimineaţă la munte la o conferinţă cu şeful ei, eu deocamdată o să stau ca proasta acasă,  ce zici, vrei să ne vedem mai des vara asta? Că na, sigur o să mă plictisex. Auzi, hai la tine, că la mine ştii că-i maică-mea acasă. 

-Cu mare drag.

O ştiam pe mama ei şi într-adevăr, nu m-aş fi simţit în largul meu acolo, la ea. Mama fostei de atunci era de meserie, vocaţie şi formaţie zgripţuroaică, nu aveai cum să te înţelegi cu ea. Am fost la mine şi a fost mult mai bine decât pe vremuri. Se vedea că mai învăţase şi nu mă refer la carte, că n-am avut mult timp pentru vorbe.

La urmă, când o conduceam acasă, am început să discutăm pe bune.

-Deci, chiar, tu ce-ai mai făcut?

-Şcoală şi atât. Nimic fantastic. Azi dimineaţă eram la mine la Iaşi, în camera mea de cămin, îi făceam o felaţiune prietenului meu şi mă gândeam să-l las să-şi dea drumul în gura mea, dar n-am făcut-o şi îmi pare bine, că atunci când m-a condus la gară ne-am certat pe drum. Tu?

-Eu n-aş putea să spun acelaşi lucru. Încerc să-mi împart timpul între antrenamente, lucrarea de licenţă şi gagică-mea, primele merg, dar şi eu sunt cam certat cu a mea, că îmi reproşează mereu că nu îi acord suficientă atenţie. Sună cunoscut?

-Aaa, deci, nu te-ai schimbat!

-Cred că nu ne-am schimbat niciunul.

Ajunşi în faţa blocului ei, ne-am sărutat cum nu ne sărutasem niciodată, nici măcar sau mai ales cât fusesem împreună, atât de pasional....Nici măcar când eram în pat, cu o oră mai devreme. Probabil că aşa se sărută de la revedere doi inşi certaţi cu prietenul şi cu prietena, mă gândeam eu. Am lăsat-o acolo şi mi-am pierdut tot restul nopţii cu prietenii prin bodegile din oraş, mai tăcut decât de obicei. Nu puteam să le spun ceea ce tocmai făcusem, că aş fi riscat să pierd o grămadă de timp uitându-mă la ei cum îmi explică să nu fac prostia să mă împac cu ea. Dimineaţa, am preferat să merg spre jos spre casă.

Oricum, casa aia e la vreo 10 minute de centru, aşa. în plimbare. Voiam să mă răcoresc, oarecum şi aveam mustrări de conştiinţă. Simţeam că să mă răzbun pe actuala călcând strămb tocmai cu fosta era ca şi cum m-aş fi înşelat tocmai pe mine însumi. Doar că pe drum am dat fix peste un cuplu, un el şi o ea, adică exact sora fostei şi cu unul care părea şeful ei, după vorbă, după port... Am zis ia uite, bă, de data asta nu m-a minţit. Când i-am văzut, deja îmi făceam scenarii p0rno în cap. Asta, nu pentru că aş fi eu masturbagiu, n-are legătură cu asta, n-aveam fantezii cu soră-sa, deşi era mai frumoasă decât ea. Nu. 

Mă şi gândeam cum ajung ei la hotel, se cazează în aceeaşi cameră ca doi oameni căsătoriţi (cu alţii) ce erau şi el zice "hai, dragă, fă două cafele, dezbracă-te şi fă-te comodă, nu-ţi face probleme, suntem numai tu şi eu şi cititorii acestei postări." Nu. Când am zis că aveam scenarii din astea în cap era vorba despre altceva. Despre faptul că ştiam dosarul.  Unu, jobul surorii era de secretară la un director de companie de stat. Ca să ajungi aşa ceva în oraşul ăla prăfuit şi mafiot trebuie să faci chestii. Aşa funcţionează. Doi, eu ştiam cum a ajuns ea femeie măritată.

În liceu s-a apucat de luat meditaţii la franceză. De la un tip care nu terminase Litere şi nici francez nu era. Bineînţeles că lucrurile au evoluat frumos între ei, iar ea a rămas doar cu liceul, ca şi el, atâta franceză a învăţat de la el. Dar hei, e drăguţ să să îţi plăteşti meditatorul din banii părinţilor ca să te f... cu el. Dar şi ea s-a răzbunat pe el şi l-a luat de consort, acţiune care a rezultat în faptul că el la 30 ani nu mai avea fir de păr în cap care să nu fie alb. Trei, atunci nu ştiam, dar acum, după 20 ani, ştiu: la conferinţe, prezentări, show-uri, congrese, îţi iei secretara după tne pentru orice, numai pentru eveniment în sine nu.

Am zâmbit când i-am văzut, m-am bucurat pentru el un pic, nu ştiu dacă respectiva a reuşit să distrugă două căsnicii sau numai una, dar na, în oraşul ăla toată lumea e şogor şi şogoriţă cu toată lumea, deci şi dacă apăreau filme cu ei pe net erau şanse reale să nu existe, de fapt, urmări. Şi am văzut şi poze de la nunta fostă-mii, că s-a măritat. După privirile din poze în care am recunoscut clar nefericirea şi nervii, deci, probabil, au divorţat deja de mult timp şi acum sunt în alte relaţii căutând să-i facă nefericiţi şi pe alţii. O fi şi asta o formă de altruism, nu ştiu.