Un indemn la evolutie pe limba mea.
Merci, ICV!
Se afișează postările cu eticheta injuraturi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta injuraturi. Afișați toate postările
marți, 24 noiembrie 2009
marți, 22 septembrie 2009
4-6 cm
De fiecare data cand mai scrii cate o injuratura pe net, imediat tre' sa mai apara si cate o reclama la marirea penisului. Io nu inteleg de unde a ajuns asa o moda si asta. De ce nu se face reclama la micsorarea vaginului? N-ar fi acelasi efectul? Apoi, materialul in plus de la micsorare s-ar putea folosi in alta parte: la marirea buzelor. Fiind acelasi material, ar fi tolerat mai bine de organism decat siliconul, care stiti ca mai e si periculos pe deasupra. Iar efectul ar fi unul si mai vizibil, e mai greu ca barbat sa arati pe strada cat esti de dotat fara sa te ia politia pentru exhibitionism.
joi, 30 iulie 2009
Prinţesa mea
Futu-i dumnezeu’ mamii ei să-i fut, frumoasă mai e maşina aia... asta era vorba lu’ tata când era el impresionat de câte o chestie. Bine, să zicem că avea o scuză – facea parte din grămada ordonată de testosteron alcoolic căreia îi zic aştia Armată şi-o pun tot timpul în topul încrederii pe locul I ca pe sfintele moaşte ale sfintei Parascheva di la Ieş. Io m-am mai rafinat, adică n-am înţeles prost exemplul dat de bătrânu’ şi n-aş putea zice „ce bună-i mâncarea asta, băga-mi-aş pula-n ea”.
Bine, ştiu, lumea nu mă crede, probabil mulţi îşi închipuie că io vin acasă şi-o salut pe iubirea mea cumva gen “să moară mama, hai, că mi-e o foame de-mi bag pula-n mă-sa, hai, în pula mea, să mâncăm, ce pula mea stăm nemâncaţi ca labagiii? Dă-o în morţii mă-sii de treabă că-mi bagi pula-n ea!” Ei bine, nimic mai greşit. Eu trăiesc cu convingerea – gresită, poate, că înjur doar atunci când ceva sau cineva merită. Pentru că să te înjure Cristean înseamnă că meriţi. Înseamnă că l-ai făcut să-i pese. Şi asta e ceva.
Şi încă o chestie. Lumea, când aude „pula”, imediat se scandalizează, de parca n-ar fi vorba de chestia aia pe care nu s-ar jena s-o bage în gură la primul semn că te lasă când ai nevoie de ea mai mult. Ca să nu zic de alea care consideră sexul oral sex normal, că e mai uşor să-l faci în veceu în tren sau în vizită la cineva. Dar ele nu înjură. Eu cred că poţi înjura fără să jigneşti Şi nu mă refer la exemplul dat de tata. Altceva. Io nu-mi înjur femeia. Cu siguranţă nu de faţă cu ea. Glumesc. Ideea e că dacă înjuraturile astea se adresează de cele mai multe ori unor chestii absente, de ce se simt jigniţi de ele tocmai ăia din jurul tău? Nu vi se pare o prostie? Cu ce te deranjează pe tine dacă eu îl înjur pe băsescu?
Dar, evident, nu despre asta vroiam să vorbesc. Vroiam să vorbesc despre cârnaţii siniştri, despre românii ţiganizaţi care-şi îndobitocesc plozii cu „prinţisorul meu/prinţesa mea”. Toţi muritorii de foame au prinţi acasă. Io mi-aş învăţa copchilu’ toate înjurăturile pe care le ştiu mai degrabă decât să-l spal pe creier şi să-l conving că e „prinţ”. Chiar şi numai pentru mine şi pentru mă-sa. Voi şi cu ciutacu, futu-vă-n gură. Ăla are împărăteasă acasă. Şi moştenitor. Sper să nu-i lase moştenire caracterul. Nu vă mai bateţi joc de mintea copiilor, bă, nu-i mai dezorientaţi, nu sunt prinţi si nici nu vor fi, lăsaţi-i să înveţe singuri ce sunt. De când morţii mă-tii merg prinţişorii şi prinţesele cu metroul???
Bine, ştiu, lumea nu mă crede, probabil mulţi îşi închipuie că io vin acasă şi-o salut pe iubirea mea cumva gen “să moară mama, hai, că mi-e o foame de-mi bag pula-n mă-sa, hai, în pula mea, să mâncăm, ce pula mea stăm nemâncaţi ca labagiii? Dă-o în morţii mă-sii de treabă că-mi bagi pula-n ea!” Ei bine, nimic mai greşit. Eu trăiesc cu convingerea – gresită, poate, că înjur doar atunci când ceva sau cineva merită. Pentru că să te înjure Cristean înseamnă că meriţi. Înseamnă că l-ai făcut să-i pese. Şi asta e ceva.
Şi încă o chestie. Lumea, când aude „pula”, imediat se scandalizează, de parca n-ar fi vorba de chestia aia pe care nu s-ar jena s-o bage în gură la primul semn că te lasă când ai nevoie de ea mai mult. Ca să nu zic de alea care consideră sexul oral sex normal, că e mai uşor să-l faci în veceu în tren sau în vizită la cineva. Dar ele nu înjură. Eu cred că poţi înjura fără să jigneşti Şi nu mă refer la exemplul dat de tata. Altceva. Io nu-mi înjur femeia. Cu siguranţă nu de faţă cu ea. Glumesc. Ideea e că dacă înjuraturile astea se adresează de cele mai multe ori unor chestii absente, de ce se simt jigniţi de ele tocmai ăia din jurul tău? Nu vi se pare o prostie? Cu ce te deranjează pe tine dacă eu îl înjur pe băsescu?
Dar, evident, nu despre asta vroiam să vorbesc. Vroiam să vorbesc despre cârnaţii siniştri, despre românii ţiganizaţi care-şi îndobitocesc plozii cu „prinţisorul meu/prinţesa mea”. Toţi muritorii de foame au prinţi acasă. Io mi-aş învăţa copchilu’ toate înjurăturile pe care le ştiu mai degrabă decât să-l spal pe creier şi să-l conving că e „prinţ”. Chiar şi numai pentru mine şi pentru mă-sa. Voi şi cu ciutacu, futu-vă-n gură. Ăla are împărăteasă acasă. Şi moştenitor. Sper să nu-i lase moştenire caracterul. Nu vă mai bateţi joc de mintea copiilor, bă, nu-i mai dezorientaţi, nu sunt prinţi si nici nu vor fi, lăsaţi-i să înveţe singuri ce sunt. De când morţii mă-tii merg prinţişorii şi prinţesele cu metroul???
vineri, 20 februarie 2009
De ce injur
Hai, una de weekend, asa...
...c-asa vrea pula mea, ar fi raspunsul cel mai simplu. Si cel mai sincer. Bineinteles, daca ar fi asa de simplu, din secunda 2 as fi considerat un idiot. Nu, nu injur ca sunt un frustrat in general. Injur pentru ca sunt un frustrat in particular. De cele mai multe ori, injur pentru ca doar asta mi-a mai ramas de facut. Injur ca sa ma descarc.
Injur pentru ca injur in general. Injur cu prietenii, injur cu familia (cata mi-a mai ramas), injur cu ale mele cunostinte si nu in ultimul rand cu colegii si colegele. Cand eram mai mic, parca eram la concursuri de injuraturi cu prietenii. "Baga-mi-as pula peste ma-ta in casa" a ramas preferata mea. Si n-am inventat-o eu.
Apoi au venit problemele. PROBLEME, nu ce au pizdele care plang ca au un cos pe nas ziua si un furuncul pe sfarc noaptea. mai mult de jumatate dintre ele sunt greu de crezut daca le-as povesti. Chestie pe care prefer sa n-o fac acum. Toate la timpul lor. Cum pula mea sa nu injuri cand ai de ales intre doua rele? Cum pula mea sa nu injuri cand trebuie sa accepti niste mizerii? Cum sa nu injuri cand tot ce auzi sunt sfaturi de cacat care te fac sa crezi ca esti inconjurat numai de cretini care in cel mai fericit caz ar trebui batuti (si injurati)?
Nu-ti place ca injur? Nu te obliga nimeni sa citesti. Cum nu te-a obligat nimeni sa treci prin ce am trecut eu. Am trecut prin viata mea prin chestii mai urate decat orice injuratura la care te-ai putea gandi. Important e ce spun, nu cum spun. Eu sunt imun la injuraturi. Pentru mine, aia care se impiedica de o injuratura si nu vad esentialul sunt niste retardati. Spun lucrurilor pe nume, iar daca ele sunt de cacat, le injur. Aici nu e un blog despre lucruri frumoase, frumusetea e exceptie aici, n-am timp de visat, eu ma ocup de realitate. Injur pentru ca spun adevarul.
...c-asa vrea pula mea, ar fi raspunsul cel mai simplu. Si cel mai sincer. Bineinteles, daca ar fi asa de simplu, din secunda 2 as fi considerat un idiot. Nu, nu injur ca sunt un frustrat in general. Injur pentru ca sunt un frustrat in particular. De cele mai multe ori, injur pentru ca doar asta mi-a mai ramas de facut. Injur ca sa ma descarc.
Injur pentru ca injur in general. Injur cu prietenii, injur cu familia (cata mi-a mai ramas), injur cu ale mele cunostinte si nu in ultimul rand cu colegii si colegele. Cand eram mai mic, parca eram la concursuri de injuraturi cu prietenii. "Baga-mi-as pula peste ma-ta in casa" a ramas preferata mea. Si n-am inventat-o eu.
Apoi au venit problemele. PROBLEME, nu ce au pizdele care plang ca au un cos pe nas ziua si un furuncul pe sfarc noaptea. mai mult de jumatate dintre ele sunt greu de crezut daca le-as povesti. Chestie pe care prefer sa n-o fac acum. Toate la timpul lor. Cum pula mea sa nu injuri cand ai de ales intre doua rele? Cum pula mea sa nu injuri cand trebuie sa accepti niste mizerii? Cum sa nu injuri cand tot ce auzi sunt sfaturi de cacat care te fac sa crezi ca esti inconjurat numai de cretini care in cel mai fericit caz ar trebui batuti (si injurati)?
Nu-ti place ca injur? Nu te obliga nimeni sa citesti. Cum nu te-a obligat nimeni sa treci prin ce am trecut eu. Am trecut prin viata mea prin chestii mai urate decat orice injuratura la care te-ai putea gandi. Important e ce spun, nu cum spun. Eu sunt imun la injuraturi. Pentru mine, aia care se impiedica de o injuratura si nu vad esentialul sunt niste retardati. Spun lucrurilor pe nume, iar daca ele sunt de cacat, le injur. Aici nu e un blog despre lucruri frumoase, frumusetea e exceptie aici, n-am timp de visat, eu ma ocup de realitate. Injur pentru ca spun adevarul.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
