Mi-a spus o colegă de clasă din liceu care era pe la karate "du-te la taicuando, că e mai mult pentru fete și băieți mai subțirei, așa, ca tine," Și am ascultat-o. Ce s-a întâmplat după e nebunie completă. Călătorii, prietenii, dușmănii, mâini și picioare rupte, relații distruse, înțelegeri făcute, meh. Nu e ușor să te duci la sală duminica, atunci când muierea ta are și ea liber de acasă și tu te urci în autobuz să pleci la sală și ea se prăvăleșe pe mijlocul stăzii plângând, în timp ce trag prietenele ei de ea "hai, fă, că te calcă mașinile!", - poate înțelege când iei locul I, dar nu vrea să înțeleagă când te întorci acasă cu un piciot 42 și unul 47. Era mai lungă treaba asta, dar s-a pierdut pe parcurs,
Se afișează postările cu eticheta taekwondo. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta taekwondo. Afișați toate postările
vineri, 14 noiembrie 2025
marți, 27 octombrie 2009
Eu si ocaziile
Cateodata, cand mai visez eu asa, imi doresc sa fiu obscen de bogat. As vrea sa fiu atat de bogat incat sa platesc si chestiile gratuite. Si sa las si bacsis la ele. Problema a fost intotdeauna cat de multe sunt dispus sa fac sa ajung asa. Ei, se pare ca nu destule. Si nu orice. Daca nu fac ceva astia de la loto in privinta asta, n-am sa ajung niciodata sa ma dea banii afara din casa.
Ieri, cica s-a reparat o mare nedreptate. Fusesem suspendat dintr-o oaresce functie intr-o federatie. De vreun an, asa. Neoficial, c-asa-i la noi. Ieri am primit un mail oficial, de data asta, cum ca situatia mea s-a reanalizat si mi s-a ridicat suspendarea si ca sunt invitat sa arbitrez din nou, ca despre aia era vorba. Uau, se pare ca sunt beneficiarul unui act de clementa. Ar trebui sa ma bucur, e o sansa, cati mai au ocazia, dupa ce-au fost aruncati ca niste gunoaie pe usa din dos, sa vina inapoi ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat? Si stiu ce urmeaza, protocoale, chestii, deplasari, misto, ce mai...
Dar avem o problema. Eu am fost IERTAT. Am voie sa ma alatur din nou grupului. Dar am fost scazut in grad. Or, eu nu sunt vinovat de nimic. E ca si cum i-ai da drumul din puscarie unui nevinovat "hai, esti liber!". Altii poate s-ar bucura. Eu nu vreau mila, eu vreau dreptate. Eu am fost futut de niste oameni care acum ma cheama, "hai sa fim din nou prieteni". Bun. Pentru mine acceptarea acestei marinimii echivaleaza cu recunoasterea unei vinovatii. Deci, nu ma intereseaza. Vreau sa fiu repus in drepturi ca inainte. Si ca oamenii care m-au futut sa fie pedepsiti. Dupa aia, mai discutam.
Probabil si de-asta n-o sa ajung cine stie unde in viata. Ca nu-s dispus sa fac comprimisuri de cacat.
Ieri, cica s-a reparat o mare nedreptate. Fusesem suspendat dintr-o oaresce functie intr-o federatie. De vreun an, asa. Neoficial, c-asa-i la noi. Ieri am primit un mail oficial, de data asta, cum ca situatia mea s-a reanalizat si mi s-a ridicat suspendarea si ca sunt invitat sa arbitrez din nou, ca despre aia era vorba. Uau, se pare ca sunt beneficiarul unui act de clementa. Ar trebui sa ma bucur, e o sansa, cati mai au ocazia, dupa ce-au fost aruncati ca niste gunoaie pe usa din dos, sa vina inapoi ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat? Si stiu ce urmeaza, protocoale, chestii, deplasari, misto, ce mai...
Dar avem o problema. Eu am fost IERTAT. Am voie sa ma alatur din nou grupului. Dar am fost scazut in grad. Or, eu nu sunt vinovat de nimic. E ca si cum i-ai da drumul din puscarie unui nevinovat "hai, esti liber!". Altii poate s-ar bucura. Eu nu vreau mila, eu vreau dreptate. Eu am fost futut de niste oameni care acum ma cheama, "hai sa fim din nou prieteni". Bun. Pentru mine acceptarea acestei marinimii echivaleaza cu recunoasterea unei vinovatii. Deci, nu ma intereseaza. Vreau sa fiu repus in drepturi ca inainte. Si ca oamenii care m-au futut sa fie pedepsiti. Dupa aia, mai discutam.
Probabil si de-asta n-o sa ajung cine stie unde in viata. Ca nu-s dispus sa fac comprimisuri de cacat.
luni, 22 iunie 2009
S-a mai dus unu'
Azi a murit un om. Se mai intampla, o sa ziceti. Ungur. Si mai bine, or sa zica unii. Ungur roman. Super, aia-s cei mai rai. A murit la 25 de ani, intr-un accident de masina, cand se intorcea din Serbia, de la balcaniada de Taekwondo, unde a reprezentat romania asta de cacat, a luat medalie pentru ea si s-a pozat pe podium cu steagul nostru in mana. Laci, ce sa mai zic eu acuma? Stiu cand erai in public si urlai ROMANIA la finala aia. Sa-mi suga pula toti idiotii (vroiam sa-i fac handicapati, da' nu pot sa jignesc niste oameni necajiti) care ma iau cu "ungurii fac, dreg etc". Si nu-s chiar atat de idiot incat sa apreciez un om doar pentru ca era patriot. Eu nu sunt patriot. Nici "RIP, odihneste-te nu stiu cum" si alte cacaturi. Nu cred ca poti sa te odihnesti in pace la 25 de ani. Cred ca ai fost om si asta e cel mai important.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)