Străvechea artă a înghițiturilor mici. Varianta lor.

Deci, m-a ținut de vorbă un cetățean două zile cu filosofia lui despre cum să administrezi o relație și cum să ai inițiativa și cum să faci să fii boss în căZnicie și ce psihologie să aplici. Două zile. Om mai bătrân ca mine, însurat, copil, tot tacâmul. Ai fi zis că merită să asculți și părerea lui. Dacă se înregistra cu reportofonul și transcria dup-aia, putea să scrie o carte, oricum. Foarte interesantă teoria lui, bazele mi s-au părut greșite, logica n-avea nicio vină. Eu n-am achiesat, că eu nu pot să mă supăr tot eu pe om când am greșit doar ca să am dreptate cu orice preț, dar l-am ascultat, că mie-mi place să studiez cum gândesc oamenii. Omul, absolvent de Filosofie. Mi-a explicat el cum e viața, cum sunt femeile, de ce sunt femeile așa, ce să le spui, știți voi, tot tacâmul. După alea două zile ne-am certat și el acum mă ignoră, adică-mi face ce mi-a zis el mie că face cu muierile atunci când greșește tot el, dar el uită că mie chiar îmi funcționează memoria câteodată și pe deasupra nici nu dețin vagin. Deci, asta a fost acum mai puțin de o săptămână. Azi și-a bătut nevasta și-a plecat de-acasă.