Ei. şi eram în metrou de la Gara de Nord mergând spre restul oraşului şi dau peste tipul ăsta de la Miercurea Ciuc. Nu vorbisem niciodată, dar ne ştiam. Eu eram campion de mai multe ori la categoria uşoară, el de mai multe ori la categoria grea la taekwondo, ne ştiam, clar, aşa că am discutat. Ce faci, cum o mai duci, ce planuri ai, cutare.

Eu eram tânăr jurnalist, el era tânăr profesor de educaţie fizică. oameni educaţi plus campioni, nu? Peste o lună, îl opreşte garda pe stradă, că umbla în pvla goală recitând citate din biblie, asta am aflat din presă. 

-Ce faci?

-Păi, tocmai am omorât-o pe mama şi i-am mâncat limba.

Problema cu inşi din ăştia nu e cum zic unii, că ar trebui să-i executăm. Ar trebui să îi încuiem undeva şi să înghiţim cheia până aflăm dacă putem sau vrem să-i facem bine ori continuăm să-i ţinem departe de societate, că ei nu sunt criminali, sunt nebuni. Trebuie să îi ţinem acolo dacă nu sunt ok, că şi ei sunt oameni.