Iar am văzut azi o stârpitură din aia de câine prea adânc pentru mine. Ştiţi cum, parcă a venit un ciobănesc mioritic, a prins o pekineză, a înfăşurat-o în scoci să nu pleznească şi a futut-o. Dup-aia, când a crezut ea că i-a venit sorocul (adică sarcina deja o depăşise în greutate), l-a lepădat. Şi aşa a rămas până în zilele noastre, prieteni. Copil cât mă-sa, dar adult. Adult retardat.
Şi-l chema ROLF. Mă, cum să arăţi aşa şi să te cheme ROLF??? Poate ROFL! Sau LMFAO, LOL, PLM, SMS, PMS, ceva, orice, da' nu ROLF! Io dacă aveam un câine din ăsta îl ţineam numai să fac mişto de el. Dar în niciun, în absolut niciun caz nu i-aş fi zis Rolf. I-aş fi pus orice alt nume, numai să aibă legătură cu ratarea. Gata, ştiu. Mircea Geoană.
sâmbătă, 9 ianuarie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu