B 88 VVV

Tu batut, tu futut, tu cu banii luati. Cam asta-i viata de roman, ce sa-i faci. Dar nu pentru toti. Doar pentru mine, pentru tine, pentru fabrici si pulime. Pentru Stefan Viorel, soferul gipanului Mitsubishi L200 bleu argintiu metalizat - stiti voi, ala pe care nu se vede urma de cheie ca lumea, tre' sa dai de mai multe ori- viata nu e asa. El e smecher. El face accidente si ma scoate pe mine vinovat. P-o mana cu gaborii, evident. Bai, bine ca n-a omorat pe cineva, mai faceam, dreacu', si puscarie.

Ma, ce pot sa zic. Oricum, nu am dorit in viata mea rau nimanui*. Am zis ca nu vreau sa-i fac nimic. Si nici sa moara sau chestii din astea. Doamne fereste (na, ca m-am facut si credincios acuma). Vreau sa traiasca mult, dar cu cancer la prostata, faringe si inca vreo 8 organe. Sa fie cu ceva gen sa nu-ti poti controla stomacul si rectul.

Acuma ma astept sa-mi ceara si bani de reparatii omu', ca na, sunt vinovat c-a facut el smecherii cu gipanu' de parca era strada mostenita de la cuscri. Bai, n-am. Si nici n-am nimic pe numele meu. Io ii doresc de banii aia, daca i-o lua, sa-si ingroape toata familia. Ca deja am stabilit ca el traieste mult. Si daca tot n-am bani, ingroapa-ti copiii pe CASCO si da-ma pe mine in judecata dup-aia.

* - la fel de mult ca azi.