iLove sau lov-e, cum vreţi voi

Bă, ştiu, îi fac concurenţă lu’ Margareta, asta e.

Deci, cum eram io neatent, acoloşa, m-am uitat la Wall-e sau cum s-o fi scriind. M-am plictisit grav în seara aia, da’ m-a lovit exact când mă întorceam pe jos acuma, prin căldură, de la un filleto di vitello al’ peppe verde cu 2 beri şi un limoncello (nu pe banii mei, v-am zis că n-am, pe banii unei firme de consultanţă, am uitat cum îi cheamă). Şi cum mă deplasam io aşa agale şi mă scremeam să-mi amintesc o idee pe care o uitasem la masă din cauza unui scandal, mi-a venit: BĂĂĂĂI, CÂTA ALEGORIA, NENEIEEEE!!!


Deci, fiţi atenţi, că nici io n-am înţeles din prima de ce mă uit ca prostu’ la o poveste de dragoste cu roboţi. Bă, ăla nu-i desen animat, e scuza animată în genunchi a unui scenarist terminat pentru femeia lui. E un „yes, we can”. E apologia încă unui vis tembeloid american atât de clişeizat încât îmi aduc aminte de toate datoriile şi-aş prefera să fiu pe veceu de fiecare dată când mai văd vreo reîncarnare de-a lui: povestea de dragoste imposibilă între bărbatul cioban, grobian, fără vise mari, care-ar iubi şi el ceva, acolo, daca s-ar găsi, şi femeia modernă, sofisticată, inteligentă, puternică, dar sensibilă, cum ar spune nişte prieteni de-ai mei „out of his league”. Bulşit.

Al treilea „deci”: n-am văzut atâtea clişee într-un film de la Independence Day încoace. Scenariu tipic de holiud în care binili înfrânge, o târlă de motivele clasice americane, la care se adaugă spaime din astea moderne, gen obezitate, sedentarism, poluţie – pardon, poluaţiune, nu, poluare, aşa, alienare şi cam atât am prins eu, că băusem nişte beri. Mă, io am înţeles că e desen animat. Păi trebuia să-l facă cu animal-e, nu ştiu. Gen, o capră şi un porc. Sau un om şi-o vacă. Dup-aia puteau face şi varianta porno, cu omu’ care punea vaca să stea capră.

Oricum, toate ca toate, aş putea să cred până şi că lu’ maicăl îi plăceau femeile, da’ nu-mi vindeţi povestea aia cu bărbatu’ retard şi femeia complexă. Hai să fim serioşi. Aia nu există decât pe Dorobanţi. Da’ măcar ăia au bani.