Concurs de idei

Ati observat cum cand auziti ca spune cineva, o cunostinta mai indepartata, asa, sau un necunoscut ca i-a murit ma-sa, tac’su sau nu stiu cine pentru voi e un fel de BUM! s-a impuscat in cap si gata? Pun pariu ca nu. Bai, al dracului, si de multe ori e ceva cam de 700 de ori mai complicat de atat, ceva cu suferinte, cu multi ani grei, cu pula calului, ceva urat. Nasol.
Mie asa mi se intampla. Gandul c-a murit nu stiu care nu stiu unde ma lasa complet rece si cred ca dintr-un reflex gandesc ca omu’ pur si simplu s-a intins pe spate, a inchis ochii si s-a dus inspre ce l-o fi invatat pe el societatea ca e lumea cealalta.
Dar, repet, de multe ori e complet diferit. Stiu asta din cel putin ... o gramada de cazuri, cel mai familiar fiind cel al lu’ taica-miu, care, alcoolic cronic fiind, a sfarsit prin a crapa ca un caine, nu inainte de a ne face viata de cacat tuturor celor din jurul lui ani buni – buni o pula, ani grei.
Acuma, daca aud v’un “cum, dar n-ai incercat nu stiu cum?” insotit de vreo fata naiva, va omor pe toti. Bunul simt al omului din popor care te-a facut sa ma intrebi prostia asta trebuia sa-ti spuna in primul rand ca faptul ca eu am scris in partea asta si tu citesti in partea cealalta inseamna ca am cel putin la fel de multe idei ca tine, plus ca unii dintre noi mai si citim, asa ca du-te, scoate-ti bunul simt afara in pula goala si da-i un sut pe scari. In coaie.
De fapt, eu nu stiu despre ce fel de suferinta sa vorbesc astazi. Chiar nu stiu. Sa vorbesc despre suferintele mele, cred ca ar fi cel mai bine, desi nu-mi place sa vorbesc despre mine, da’ cica uneori ajuta. Deci: despre discriminare? Despre educatie cu paru’? Despre stigmatizare? Sau despre preferata mea – postura de victima a unui concurs nefericit de imprejurari (de 400 de ori)?
Nu, deci chiar nu stiu. Sau uite, pot sa lansez un concurs de idei: prima idee de cum sa-l fi facut pe taica-miu sa se lase de baut pe care n-am incercat-o castiga o bere. Si o mie de marci. Pe bune. Berea pe bune, mia de marci o desenez in Paint, da’ cu autograf si ala cine stie cat o sa coste candva.;)