Bizonologie

Un material inspirat din experienta mea din Taekwondo – dar si din ceea ce stiu din alte federatii - pe care n-o sa-l citeasca nimeni pentru ca e prea mare.

Cica peisaje misto. Niciun peisaj din lume nu poate fi la fel de intersant ca un grup de oameni diferiti pe care ii tine impreuna doar un singur lucru. Sigur, puscaria e cel mai bun exemplu, chiar si numai daca stai de vorba cu lumea care a mai avut treaba pe acolo. Eu nu am fost in puscarie decat o data, prin anul 2 de faculte daca imi amintesc bine, dar na, am ajuns acolo ca ne-a dus in vizita profesoara noastra de Criminologie, tovarasa ministru Rodica Stanoiu. Asa ca n-am apucat sa ma socializez, dar am apucat sa stau de vorba cu unii care au avut diverse sejururi in parnaie, iar un vecin de-al meu e gardian la un asemenea asezamant, deci am mai aflat diverse.

Dar am apucat sa o ard vreo 13 ani printr-o federatie romaneasca, in diverse calitati, respectiv in aia de Taekwondo. Acuma stiu ca am numai in lista de messenger 58 de insi care abia asteapta sa afle public parerea mea despre conducerea federatiei, plus altii, ca stiti, vestile proaste si scandalurile circula repede. Va anunt pe aceasta cale ca inca nu e cazul. Deocamdata. Aici. Asta pentru ca blogul nu este un loc public, daca il consideram public, nu mai injuram atat. Si pentru ca textul asta nu e ceva personal sau impotriva federatiei, sunt convins ca si alte federatii romanesti nu-s populate de oameni care se caca dulceata de trandafiri. Sunt doar alti romani cu interese.

Arogantul

Aroganta e o calitate care apare chiar daca nu o meriti, trebuie doar sa va uitati un pic pe strada la cate o stramba semidezbracata care se uita la tine de la etaj si pufneste superior de parca s-a parfumat cu foliculina de-a lu’ Madonna cand tu te uiti ca prostu’ la cosurile sau ce dracu’ sunt alea care i-au ramas dupa ce si-a dat jos parul de pe buricul ala disgratios pe care-l afiseaza ea cu atata mandrie. Putine lucruri put mai tare a testosteron autosuficient si arogant ca o adunare de sportivi. Duhoarea creste exponential daca adunarea e de antrenori, instructori sau presedinti de club. Ba, nu toti sunteti buni, reveniti-va! Nu-mi vorbiti superiori de rezultate obtinute de niste copii, nu de voi. Nu ati inventat voi nimic, suntem Romania. Fiti aroganti cand oti face toti rezulte cum au pizdutele alea de la gimnastica sau doamnele de la canotaj (nu poti sa vorbesti urat despre o femeie care daca iti fute o palma te plictisesti in aer).

Impostorul

Nimeni nu s-a nascut invatat. Iar multi dintre oameni mor prosti. Mor prosti si dupa o viata de invatat carte. Si mai sunt aia si mai simpatici: aia care mor prosti dupa ce au scris niste carti. Nicolae Ceausescu a semnat carti, nevasta-sa a publicat, la fel. Umbla un banc, cica cea mai naspa faza ar fi sa moara ala si sa ajunga nevasta-sa sa traiasca de la meditatii la chimie. Revenind. Ii stiti si p-astia. Sunt aia care au raspunsuri si pareri la orice. Zeul lor tre’ sa fie Becali, n-are cum sa fie altcineva. Ca doar p-ala il intreaba toti labagiii astia din televiziuni orice. Io ma intreb cat mai dureaza pana il treaba pe Becali cineva ce parere are despre profilaxia anevrismului cervical in medicina moderna. Eventual, sa-l vedem facand vreo operatie pe creier. Pe creierul propriu, ca Chuck Norris. Iar divaghez. Stai de vorba cu un impostor din asta, despre care aveai o parere buna, de altfel. Dupa doua fraze, deja stii: cum pula mea a ajuns asta aici, frateeeee??? Simplu: nimic nu e meritul lui. Ala-i un impostor adevarat. Si da, exista. Pe spinarea unor copii care s-au dus si si-au rupt picioarele cum i-a dus si pe ei mintea fara sa asculte ce abereaza aia pe margine s-au nascut “mari antrenori”.

Lipitoarea (suptus pulis realizatus)

Astia-s preferatii mei. Pentru ca mi-au pus curu’ pe ganduri: intr-o organizatie full de oameni nemultumiti, nimeni n-are, oficial, nicio problema, domnule castor. Cum pulile mele vine asta? Nimeni nu-si contrazice seful, nimeni nu comenteaza in public, nimeni nu cere oficial nicio schimbare. Si cred ca e una din chestiile valabile pentru toata tara asta a noastra, nu neaparat pentru o organizatie in special. Nimeni nu spune lucurilor pe nume si stam toti cu rinocerul in sufragerie. Am impresia ca singurii care mai zbiara in gura mare ca ceva e in neregula in tara asta sunt latraii aia de “analisti” de pe la antene, iar ei o fac abuziv si o fac pentru ca de-asta iau bani. Sa latre. Pai, de ce asa? Simplu: pupi in cur, prinzi tot felul de avantaje. Mai ai si norocul in care analfabetismul, servilismul, sexul oral de calitate si pasivitatea in fata abuzurilor sunt considerate calitati si-ai pus-o. O fonctie misto, impresia naiva postul ala chiar iti confera vreo putere, calatorii, grade, titluri, toate au numele tau pe ele.

Naivul

Pe munca astuia se bazeaza tot sistemul. Sunt doua feluri de naiv: unu’ care s-a cam prins cum stau lucrurile in organizatie. Da’ ii place prea mult ce face, face dezinteresat (oarecum) si si-a bagat pula in gura alora de sus care-si baga, la randul lor, pula-n munca lui cum le fac bagabontii la tatii de fete mari. Asa ca-i da inainte, trage de nebun, probabil are o nevasta mai dementa acasa si fuge si el la sala sa stea cu baietii sau sa-si mai futa vreo eleva. Si nu-l intereseaza daca meritele pentru rezultate le ia el sau chestii din astea. Nimic nu-i mai bun ca o buca de sportiva de 17 ani fututa pe ascuns pe la vreun concurs, tre’ sa recunoasteti. Plus naivus naivus, romanticul incurabil care habar n-are pe ce lume traieste, dar ii place, oricum. N-are interes sa fie lipitoare, desi uneori ajunge asa dintr-un concurs de imprejurari. N-are coaie sa fie arogant, mai incearca asa, din mimetism, dar numai in fata altora mai mici, ca a vazut el la altii ca e “cul”. Impostor nu va fi niciodata intentionat, el doar va repeta ca un tonomat prost ce-a auzit la altii, dar, de cele mai multe ori, va preciza sursa, ca sa vada elevii ca era si el pe acolo cand a vorbit un antrenor “mare”.


Nebunul

Bai, multi oameni pun atata pasiune in ce fac, incat, dupa o viata de sport, nu mai sunt sanatosi la cap. E ciudat cum tocmai sportul, o activitate care ar trebui sa te mentina cat mai intreg, de fapt, ar trebui sa te faca sa functionezi mai bine decat altii, te tampeste. Singur, nu sportul in sine, ci dezamagirile, pentru ca daca nu pui ambitie si suflet si nu te doare o infrangere chiar nu stiu ce pula mea mai cauti intr-un sport. Dar nicio dezamagire nu doare mai tare si nu cred ca te face sa-ti iei campii precum frecatul de coate cu lumea din categoriile de mai sus. Stiu cel putin doua cazuri patologice si niciunul dintre ei nu e ala care a omorat-o pe ma-sa, i-a taiat limba si dup-aia a plecat la plimbare prin oras in pula goala recitand din biblie. Si astia-s dintre oamenii cunoscuti, pe care sistemul i-a innebunit, dar sunt destui nebuni si printre naivi, nebuni din nastere, care-si omoara in bataie elevii, care au tulburari grave de perceptie si asa mai departe. Sunt atat de multi incat merita categoria lor, va zic sigur.

Bagaboanta

Exista femei care au facut si-au desfacut cluburi mari. E o reminiscenta de pe vremea cand sportul chiar era o chestie foarte populara, poate mai populara decat uitatul la televizor si statul la calculator. Cand copchiii nu erau asa sociopati si salile de antrenament nu erau goale. Era o chestie asa, un futai colegial, na, impreuna atata timp departe de casa, galerie, identitate, apartenenta la un grup si, bineinteles, exemplul personal oferit de antrenor ducea in multe cazuri la tot felul de aventuri. Sigur, unele aventuri din astea au dus la relatii serioase si chiar la casatorii frumoase. Altele, nu. Altele au dus doar la reputatii mai mult sau mai putin stricate, avand in vedere ca unii barbati considera o calitate faptul ca esti curva. Sau la cariere frumoase. Sau, cum spuneam, la cluburi stricate, la transferuri sau chiar la cariere terminate dupa certuri cu “domnul antrenor”. La fel, sunt destule incat nu stiu daca le trebuie neaparat o categorie, poate un sindicat le-ar prinde bine.

Deocamdata, atat. Nu, nu i-am uitat p-aia misto. Doar mi-am adus aminte de aia naspa.