Tot la mare, dar nu tura asta. Mai demult. Dăm peste un rocker blond care plângea pe plajă.

-Ce s-a întâmplat, frate?

Ne răspunde cu un accent ardelenesc superb:

-O murit Kurt Cobain, mă!

Kurt Cobain murise când eram în clasa a noua, noi discuţia o aveam când eram în anul 3 de facultate, nu am înţeles de ce a ales el să plângă pe tema asta tocmai atunci. Dar asta este. Mă întorc acasă şi mă duc la ceea ce era prietena mea pe atunci. Se făcuse târziu, ea mă aştepta în pat, dar eu nu puteam să mă desprind de televizor. Pe Arte era concert John Lee Hooker. 

Cu nişte tovarăşi de-ai mei fusesem nu cu mult timp înainte într-o tabără de limba germană, undeva lângă Sibiu. Seara ascultam în cameră John Lee Hooker. Aşadar, nu stau foarte mult cu ea, poate o oră şi dup-aia am luat-o spre casă. Am luat-o pe la un magazin de muzică pe care îl ştiam eu şi deşi nu era încă foarte dimineaţă l-am găsit deschis şi am luat singura caasetă cu John Lee Hooker pe care o aveau. Piratată, evident. Dacă cereai ceva cu Vali Vijelie, aveau câte casete îţi dorea inima sufletului.

Ajung la mine, pun caseta şi mergea, tată. Mi-am zis "dacă nenea ăsta vine vreodată pe la noi prin ţară sau pe la vecini, eu o să fiu primul la coadă la bilete". Şi deschid şi televizorul. Prima ştire era că John Lee Hooker tocmai murise în noaptea aia, când l-am văzut eu la televizor..