-Bunicule, bunicule, hai si prin parc!
-Hai, nepoate, azi vad ca patura de smog e mai subtire, poate prindem doar nori pe cer, sper sa nu dam de soare pe undeva, ca stii ca-i cancerigen. Hai sa-ti arat niste locuri frumoase in Bucuresti. O sa-nvatam si un pic de istorie.
-Da, bunicule, spune-mi cum era Bucurestiul mai demult...
-Heheiii, nepoate... Uite, vezi, ca sa ajungem in parcul Traian Basescu trebuie sa luam prima data metroul...
-Cine a fost Traian Basescu, bunicule?
-A fost penultimul presedinte al romanilor, nepoate. Dupa el a mai fost una, Elena Udrea, dupa care Romania a restaurat monarhia si l-a inscaunat pe regele Florentin al II-lea Cioaba. Dar de ce e important Traian Basescu pentru romani? Pai el a fost ultimul conducator al Romaniei in timpul caruia s-a furat. Dupa el nu s-a mai furat niciodata. A disparut cuvantul "furat". S-a inlocuit cu cuvantul "afhacere" de cand suntem regat. Voi, astia crescuti in provincie nu prea stiti cum se citeste, e cu accent pe ha, afHAcere. A mai ramas un arhaism, il stii, "a fura inima", asta ai s-o intelegi cand ai sa fii mai mare. Dar acum "a fura" nu se mai foloseste decat pentru inima, pentru celelalte organe se cheama "a preleva", iar cand iti ia cineva ceva din buzunar fara sa stii se cheama afhacere.
-Uau, bunicule, interesant...
-Da, nepoate, uite, acuma intram la metrou la statia Nicolae Guta, mergem pana la statia Bulevardul Dan Diaconescu si schimbam...
-Cine a fost Bulevardul Dan Diaconescu, bunicule?
-Dan Diaconescu a fost un mare roman, nepoate. El a prezis cu precizie inca de acum 205 ani, din 2005, ca in curand, maxim intr-un an de zile, avea sa aiba loc un cutremur mare si predictia stii ca i s-a adeverit anul trecut. De-aia am schimbat numele bulevardului aici, inainte se numea Bulevardul Mircea Badea dupa un mare comedian roman care a murit eroic dupa un pariu cu un prim-ministru...
Si batranul, desi nepotul sau nu prea il mai asculta, continua povestea plin de patos, ajungand la subiecte precum viata in Romania asa cum era ea odata si la ce sperante are el pentru nepotul lui: sa atinga un plan care deja dura de o suta de ani: autonomia. Deja visa cu ochii deschisi. Cum ar fi sa existe o regiune autonoma in fiecare provincie care fusese odata romaneasca, una in Moldova, una in Tara Romaneasca, una in Ardeal, una in Spania si una in Italia? Unde romanii sa-si poata folosi limba si obiceiurile lor... Pentru Bucuresti era prea tarziu. Dar ar fi fost frumos sa avem o regiune autonoma in care sa se vorbeasca romaneste si in Tailanda. Urmasii corporatistilor romani de la inceputul secolului 21 mutati in regiunea Samui deja numarau un milion de suflete si vorbeau o romana aproape perfecta, desigur, cu arhaisme precum "furat" folosit gresit si greseli gramaticale mostenite de la stramosii lor care fusesera manageri de vanzari, copywriteri, PR-iste, directori prin ministere si sefi prin politie. Fusese si el o data in concediu acolo, ramasese uimit de populatia romaneasca din zona, un pic metisa de la casatoriile cu localnicii si de graiul lor simpatic, in care nu se facea acordul subiectului cu predicatul, in care "decat" era un fel de semn de punctuatie si in care tot ce era legat de sex se vorbea in tailandeza. De fapt, nu se vorbea, se negocia...
Va urma.
marți, 20 aprilie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu