Pfou, eram la botezul ăsta la Arad. Eram singurul tovarăș din copilărie din Focșani care s-a prezentat la botezul copilului tovarășului ăsta al meu din Focșani, mutat acolo. Și ne-am apucat să fumăm iarbă în cabinetul stomatologic al nevesti-sii de la parter. Am trăit să văd o chestie: tac'su era și el acolo cu noi, la 60 ani sau câți avea. Se uita la noi ca la niște nebuni. I-am întins coziașul:
-Deci?
-A, nu, nu...
Dar a avut privilegiul să-și vadă băiatul dr0gat la botezul nepotului lui. Pentru cineva de vârsta aia, cine știe ce o fi fost în sufletul lui. Cert este că mie mi-au revenit cinstea și onoarea să conduc mașina cu copilul în dreapta mea, în brațe la mătușă-sa, la botez. Eram un fel de ursitoare, așa. Eram atât de high încât am făcut accident în fața bisericii. Bine, n-a zburat nimeni prin geam, doar am pocnit o altă mașină când parcam. Dar zic așa.Nu e nicio concluzie aici, nicio lecție, chiar zic așa și atât.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu